As vrea ca in anumite momente sa am taria sa iti vorbesc.Sa iti spun ca nu te urasc,ca defapt acum nu iti mai port niciun sentiment.As vrea sa te intreb "de ce?",cu toate ca stiu ca iar vei ridica din umeri si imi vei raspunde cu o voce de om vinovat "nu stiu...".
As vrea sa imi gasesc inauntrul puterea si rabdarea de ati explica tot ce ai refuzat sa vezi in timpul asta lung de cand mai cunoscut.Te intrebi de ce lung?Da,tie 12 luni probabil ti se pare un timp relativ scurt,si da,cu siguranta ai dreptate.Drept sa-ti spun mie mi s-au parut etern si fara sens tot acest timp ce a trecut in nestiire,toata aceasta joaca a destinului de a fi sau a nu fi...joc in care cu siguranta eu nu am fost.
Ti-as cere sa ma privesti in ochi si sa nu ma minti macar pentru intaia oara.Ti-as pune mii de intrebari nefiresti ce stiu ca oricum or sa doara.
Ciudat.m-am contrazis din nou,caci ti- am spus ca nu-ti mai port sentimente dar totusi doare.Nu ma privi ca pe o ciudata,ca pe un copil stupid.Priveste-ma doar ca pe femeia ca candva te-a iubit.Daca ai fii simtit ce am ajuns sa simt si eu ,ai intelege,iar intrebarile s-ar pierde in decor,dar nu,tu suflet al oricui dar nu al meu,nu ai ajuns sa simti ce am simtit in vremea aceea eu.
Daaaa.Spun raspicat si tare ca nu te mai iubesc.Si iti jur ca este purul adevar.Dar amintirea ta ma macina,framanta,ma face sa ma port de parca n-as fii eu
Si nu vreau sa crezi ca aceste biete randuri,sunt tanjirea mea spre ce ar fii putut sa fie.Caci daca nu a fost,n-a fost si punct.Sunt doar niste biete cuvinte scrise de un suflet melancolic,ce adesea se hraneste cu amintirea...amintirea unei neexistente apuse povesti de amor.
luni, 28 martie 2011
"Jurnalul unei fete greu de mulţumit" de Jeni Acterian...o carte superba,o carte in care m-am regasit enorm.Probabil una din putinele carti pe care am citit-o cu placere,traind fiecare pagina,fiecare rand al acesteia.
"Jurnalul unei fete greu de mulţumit" de Jeni Acterian.
CITATE:-
-„Căci oricare ar fi ideile tale, bune sau rele, ele sunt mai întotdeauna rău interpretate.”
-„Aş vrea să cunosc un om care să nu mă dezamăgească, dar poate e mai bine să nu cunosc un asemenea om.”
-“Totuşi nimeni nu vede ce se-ntâmplă, nimeni nu vede că râd albastru.”
-„ De ce aceste cuvinte îmi sună bizar câteodată? Îmi sună straniu şi-mi fac foarte rău. Eu spun aşa: totdeauna si niciodata şi aceste cuvinte sunt atât de mari, atât de mari şi eu atât de mică pe lângă ele. Eu cea care încerc să reţin un minut într-o eternitate.”
-„ De fapt, nu mi-e frică de moarte propriuzis, ci de perioada aceea care o precede. De boală. De descompunerea aceea fizică pe care o voi trăi în toate etapele ei.”
-„ Mila oamenilor: dezgust. Dragostea oamenilor : limită. Singurătate.”
- „ Mie nu-mi trebuie un indiferent şi – presupunând că nu e indiferenţă – dragostea unui om care complică lucrurile în aşa hal ar fi pentru mine un chin continuu.”
-„ Am făcut absurdităţi, am făcut lucruri inadecvate, am făcut concesii, am făcut tot ce nu-mi stătea în fire şi ce-mi stătea în fire numai să ies la suprafaţa limpede odată.”
-„Tristeţea e chin, melancolia e tristeţea căreia i s-a administrat un sedativ.”
-„ E atâta tristeţe în toată istoria asta a doi oameni care îşi transmit unul altiua plicuri pline de amar, încât mi se pare straniu că asta poate fi totuşi bucurie. Puţintică bucurie purtând o iremediabilă tristeţe”
"Jurnalul unei fete greu de mulţumit" de Jeni Acterian.
CITATE:-
-„Căci oricare ar fi ideile tale, bune sau rele, ele sunt mai întotdeauna rău interpretate.”
-„Aş vrea să cunosc un om care să nu mă dezamăgească, dar poate e mai bine să nu cunosc un asemenea om.”
-“Totuşi nimeni nu vede ce se-ntâmplă, nimeni nu vede că râd albastru.”
-„ De ce aceste cuvinte îmi sună bizar câteodată? Îmi sună straniu şi-mi fac foarte rău. Eu spun aşa: totdeauna si niciodata şi aceste cuvinte sunt atât de mari, atât de mari şi eu atât de mică pe lângă ele. Eu cea care încerc să reţin un minut într-o eternitate.”
-„ De fapt, nu mi-e frică de moarte propriuzis, ci de perioada aceea care o precede. De boală. De descompunerea aceea fizică pe care o voi trăi în toate etapele ei.”
-„ Mila oamenilor: dezgust. Dragostea oamenilor : limită. Singurătate.”
- „ Mie nu-mi trebuie un indiferent şi – presupunând că nu e indiferenţă – dragostea unui om care complică lucrurile în aşa hal ar fi pentru mine un chin continuu.”
-„ Am făcut absurdităţi, am făcut lucruri inadecvate, am făcut concesii, am făcut tot ce nu-mi stătea în fire şi ce-mi stătea în fire numai să ies la suprafaţa limpede odată.”
-„Tristeţea e chin, melancolia e tristeţea căreia i s-a administrat un sedativ.”
-„ E atâta tristeţe în toată istoria asta a doi oameni care îşi transmit unul altiua plicuri pline de amar, încât mi se pare straniu că asta poate fi totuşi bucurie. Puţintică bucurie purtând o iremediabilă tristeţe”
Versuri...
Un pix,o foaie si multe ganduri de asternut...El,ea,o poveste fara inceput.
O vara,o seara,o banca pe-o margine de lac,
Doua inimi,un destin,o poveste de un veac...
Doi copii,un joc nevinovat,o dragoste pe viata
Iubire,ura,relatie ce atarna doar de-un fir de ata.
Iertare,sansa,un nou inceput fara regrete
O viata in doi,plina de iubire,lipsita de secrete...
Fara regrete
Nu putine au fost momentele cand statea abatuta in vreun colt de odaie plangandu-si singura de mila.Nici momentele in care striga in gura mare ca regreta vreo fapta necugetata din viata ei nu au fost putine.
De nenumarate ori o vedeai "batandu-se cu pumnii in piept"ca de ar putea da timpul inapoi nu ar mai repeta aceleasi greseli.Negresite aberatii!!
Ea...ea stia mai bine ca oricine ca nu regreta nimic din ce a trait,caci in definitiv era multumita de tot ce reusise pana atunci sa infaptuiasa.
In realitate tot ce facuse,facuse cu buna stiinta,iar lucrurile pe care vroia sincer sa le inlature din trecutul,sau prezentul ei erau exagerat de putine.
Da,ea a iubit,a iubit cu o daruire inimaginabila,a suferit,a fost tradata,a tradat,a mintit, a fost mintita,a fost calcata in picioare la fel cum si ea la randul ei a calcat in picioare fara mila,dar a facut totul cu buna stiinta.
Mereu a fost constienta ca de toate lucrurile pe care le face va da socoteala mai devreme sau mai tarziu,deci de ce sa traiasca cu teama unei impliniri,de ce sa traiasca sub semnul intrebarii "ce ar fii fost daca?"?!?...Era constienta ca nu avea sens,asa ca de cand se stia,ea a trait fara restrictii,exact cum i-a placut,cum a crezut ea ca este mai bine.
Intr-adevar,momentele limita o aduceau in pragul disperarii crunte,atunci erau clipele cand in suflet ii incoltea indoiala vreunei gresli timpurii,iar urmele de regret o faceau sa se simta neputincioasa.Insa mai apoi,cand analiza lucrurile isi revenea.De ce sa aiba regrete daca atunci cand isi asculta inima era cea mai fericita?...Fericirea era placerea fara regret,iar daca isi facea timp sa regrete fiecare actiune,fiecare gest,fiecare necugetare atunci intreaga viata si-ar fii pierdut.
De nenumarate ori o vedeai "batandu-se cu pumnii in piept"ca de ar putea da timpul inapoi nu ar mai repeta aceleasi greseli.Negresite aberatii!!
Ea...ea stia mai bine ca oricine ca nu regreta nimic din ce a trait,caci in definitiv era multumita de tot ce reusise pana atunci sa infaptuiasa.
In realitate tot ce facuse,facuse cu buna stiinta,iar lucrurile pe care vroia sincer sa le inlature din trecutul,sau prezentul ei erau exagerat de putine.
Da,ea a iubit,a iubit cu o daruire inimaginabila,a suferit,a fost tradata,a tradat,a mintit, a fost mintita,a fost calcata in picioare la fel cum si ea la randul ei a calcat in picioare fara mila,dar a facut totul cu buna stiinta.
Mereu a fost constienta ca de toate lucrurile pe care le face va da socoteala mai devreme sau mai tarziu,deci de ce sa traiasca cu teama unei impliniri,de ce sa traiasca sub semnul intrebarii "ce ar fii fost daca?"?!?...Era constienta ca nu avea sens,asa ca de cand se stia,ea a trait fara restrictii,exact cum i-a placut,cum a crezut ea ca este mai bine.
Intr-adevar,momentele limita o aduceau in pragul disperarii crunte,atunci erau clipele cand in suflet ii incoltea indoiala vreunei gresli timpurii,iar urmele de regret o faceau sa se simta neputincioasa.Insa mai apoi,cand analiza lucrurile isi revenea.De ce sa aiba regrete daca atunci cand isi asculta inima era cea mai fericita?...Fericirea era placerea fara regret,iar daca isi facea timp sa regrete fiecare actiune,fiecare gest,fiecare necugetare atunci intreaga viata si-ar fii pierdut.
marți, 22 martie 2011
Chipul iubirii!
Te iubesc!Te iubesc!Te iubesc!ii spunea el privindu-i ochii mari si curiosi, trecandu-si mana prin parul ei lung,negru.Copil,mi-au patruns atat de adanc in suflet!O saruta pe varful nasului,o zmotoceste putin si apoi o cuprinde intre brate strangand-o cu toata puterea.
Ea isi lasa corpul sa se muleze pe al lui,apoi i se ghemuieste in brate,ii pune capul pe piept,parca vrand sa asculte misterul batailor inimii lui.Inchide ochii si suspina adanc.Sta asa,pret de cateva secunde,apoi,ii saruta buzele cu blandete sh apropiindu-se de ureche,ii spune aproape soptind:Si eu te iubesc!Te iubesc cu adevarat!
El,se indeparteaza putin de ea.O priveste,citindu-i prin intermediul ochilor in suflet.O privire intensa plina de intrebari.Daca eu as decide sa plec din viata ta in acest moment pentru totdeauna,ce ai face?intrebarea o lovise asemeni unui fulger.Inmarmurii la auzul ei.Daca tu ai pleca,nu ar mai exista o viata a mea,nu ar mai exista viata,caci tu esti viata mea,esti zambetul si implinirea mea!!!Cum ai putea sa crezi ca as reusi sa traiesc fara tine.Inacceptabil.Inadmisibil...O lacrima cade pe pieptul lui...Nu isi are rost intrbarea,caci raspunsul iti este mult prea banal si cunoscut.
El zambeste din nou,foarte satisfacut...cum era posibil ca ea,un copil,sa stie ce inima lui vroia sa auda?Cum era posibil ca de fiecare data,gura ei sa ii desluseasca sentimentele ascunse...Pentru ca te iubesc,ii raspunse ea gandului lui.Pentru ca si tu ma iubesti,iar intre inimile noastre nu exista secrete,caci ele vorbesc aceeasi limba si cunosc acelas sentiment,IUBIREA.Nici nu ar fii posibil altfel.
No expectations, no dissapointments
Intotdeauna este la fel.Aceeasi veche poveste,aceleasi minciuni,aceleasi asteptari prea mari de la niste oameni prea normali sa fie speciali.Hmm,ireal cum unii oameni isi evidentiaza greselile pe care le fac cu un talent incredibil de a face totul sa para extrem de normal.Am avut prea multa incredere in oameni si m-am ars se nenumarate ori,am pus prea mult suflet pentru niste persoane care nu au facut altceva decat sa joace un rol,un dublu rol...Felicitari lor,marilor actori de pe scena vietii mele.Acelora care au reusit sa ma inraiasca,sa ma intareasca prin falsitatea lor.Le multumesc "prietenilor"ce m-au aruncat la pamant in cele mai negre momente ale vietii mele,uitand de promisiuni,uitand de juraminte desarte,infantile....
Lor...tuturor le spun...multumesc.Datorita voua am ajuns cea de astazi.Datorita voua,am invatat ca oamenii sunt asemeni unor reptile veninoase in care niciodata nu trebuie sa iti depozitezi increderea si prea putini sunt aceia in care se merita sa iti investesti sentimentele....
Cu lacrimi in ochi,cu inima inversunata si indoielnica,cu promisiunea ca nu se va mai repeta,spun ca,OAMENII M-AU RANIT DIN NOU!...
luni, 21 martie 2011
un nou inceput,o noua speranta...
Afara ploua,e o zi mohorata,inorata si totusi deloc urata,poate doar nostalgica.O zi plina de ganduri ce par sa incolteasca in mintea ei,o zi a punerii in balanta a tuturor trairilor din ultima perioada.
Sta ghemuita pe fotoliul de langa semineu.Privea picaturile de ploaie ce pareau ca danseaza deslusind un mister.Este adanc cazuta pe ganduri,cu privirea tintuita pe fereastra.Din cand in cand pe chip i se mai contureaza cate un zambet larg,apoi cade din nou pe ganduri suspinand..
Ochii ei mari stralucesc cu o intensitate de nedescris,o lacrima se iveste intr-un colt...dar zambeste din nou.
Da,cu certitudine se gandeste la el...care el?...acel "el" care i-a daruit o noua viata,acel "el" care a invatat-o sa iubeasca din nou,care a facut-o fericita...care inca o face fericita in fiecare clipa a vietii ei.
Se gandeste la tot ce traise pana sa il intalneasca,povesti scrise de propriul destin,si parca nimic,absolut nimic nu ii oferise atata fericire ca ceea ce simtea acum...
Si i placea,ii placea enorm tot ce se intampla cu ea,cu inima ei,ii placea cum sangele ii pulsa mai tare prin vene doar cand il privea si cum inima parca ii sarea din piept numai gandindu-se la el...
In adancul sufletului ii era teama,era incoltita teama unei noi dezamagiri,unei noi tradari,dar chiar si asa continua sa se bucure de tot.
Dupa un timp in care a stat nedeslipita de geam.isi pune capul intre maini,suspina adanc,cu toata fiinta,inchide ochii si murmura aproape soptit:"TE IUBESC!"...
Sta ghemuita pe fotoliul de langa semineu.Privea picaturile de ploaie ce pareau ca danseaza deslusind un mister.Este adanc cazuta pe ganduri,cu privirea tintuita pe fereastra.Din cand in cand pe chip i se mai contureaza cate un zambet larg,apoi cade din nou pe ganduri suspinand..
Ochii ei mari stralucesc cu o intensitate de nedescris,o lacrima se iveste intr-un colt...dar zambeste din nou.
Da,cu certitudine se gandeste la el...care el?...acel "el" care i-a daruit o noua viata,acel "el" care a invatat-o sa iubeasca din nou,care a facut-o fericita...care inca o face fericita in fiecare clipa a vietii ei.
Se gandeste la tot ce traise pana sa il intalneasca,povesti scrise de propriul destin,si parca nimic,absolut nimic nu ii oferise atata fericire ca ceea ce simtea acum...
Si i placea,ii placea enorm tot ce se intampla cu ea,cu inima ei,ii placea cum sangele ii pulsa mai tare prin vene doar cand il privea si cum inima parca ii sarea din piept numai gandindu-se la el...
In adancul sufletului ii era teama,era incoltita teama unei noi dezamagiri,unei noi tradari,dar chiar si asa continua sa se bucure de tot.
Dupa un timp in care a stat nedeslipita de geam.isi pune capul intre maini,suspina adanc,cu toata fiinta,inchide ochii si murmura aproape soptit:"TE IUBESC!"...
miercuri, 16 martie 2011
ganduri printre randuri...
Reprezentatia s-a incheiat,mastile au cazut.Ciudat,acum realitatea e total diferita de cea de pana acum.Unde ti-e lumea roz,lipsita de probleme?Hmm,copila naiva,ea exista doar in visele tale.
Acum te-ai trezit la realitate si parca nu-ti convine,parca lumea asta e prea mare pentru tine.Respiri cu greutate si te simti straina,vrei sa te ascunzi dar nu poti.
Fugi,fugi spre nicaieri sperand sa scapi,sperand ca totul e o minciuna,dar degeaba alergi.Totul pare din ce in ce mai greu,dar tu tot tinzi sa crezi ca e o proasta gluma.
Linisteste-te,opreste-te si respira adanc.Deschide ochii si analizeaza tot ce ai in jur.Da,cateodata e greu,dar e si frumos.Stiu ca te-ai izbit asa din senin de tot ce inseamna dificil,dar mai bine mai devreme decat mai tarziu sa inveti sa pasesti pe propriile picioare in viata.
Si stii,in definitiv e greu doar inceputul,pe urma incepi sa te obisnuiesti,asa ca acum nu renunta,daca inainte stiai sa visezi,acum invata sa traiesti...
Acum te-ai trezit la realitate si parca nu-ti convine,parca lumea asta e prea mare pentru tine.Respiri cu greutate si te simti straina,vrei sa te ascunzi dar nu poti.
Fugi,fugi spre nicaieri sperand sa scapi,sperand ca totul e o minciuna,dar degeaba alergi.Totul pare din ce in ce mai greu,dar tu tot tinzi sa crezi ca e o proasta gluma.
Linisteste-te,opreste-te si respira adanc.Deschide ochii si analizeaza tot ce ai in jur.Da,cateodata e greu,dar e si frumos.Stiu ca te-ai izbit asa din senin de tot ce inseamna dificil,dar mai bine mai devreme decat mai tarziu sa inveti sa pasesti pe propriile picioare in viata.
Si stii,in definitiv e greu doar inceputul,pe urma incepi sa te obisnuiesti,asa ca acum nu renunta,daca inainte stiai sa visezi,acum invata sa traiesti...
Pareri de rau
O priveste fara a indrazni sa-i vorbesca
Nu stie cuvinte potrivite,sa nu o mai raneasca,
Ar vrea sa-i spuna "Imi pare rau!"
Dar e aceiasi replica,cea de mereu.
Si stie ca mai bine tace decat sa se scuze
Caci ea nu vrea sa-i mai citeasca regrete pe buze.
Lacrimile ei il dor si nu poate sa se-ascunda,
Vinoavatia ingrozitoare in ganduri il afunda
Ar da timpul inapoi,doar sa o vada zambind
Se uraste cand o vede,in tacere suferind.
Ar prefera tipetele,reprosurile,ura ei,
Decat sa-i descifreze tacerea de sub ochii grei.
Iar ea,cand il vede cum se framanta neincetat
Isi sterge lacrimile,ca si cum ar fii uitat.
Se indreapta spre el,in brate il strange
Ii zambeste dulce,chiar daca sufletu ii plange
Caci el,el intr-adevar e cel ce o raneste
Dar tot el e cel ce o face fericita,e cel pe care il iubeste.
miercuri, 9 martie 2011
Crampei de gand
De ce ai ales sa ii intri in viata ca mai apoi sa pleci din senin?Si cel mai important...de ce ea?
Nu ai habar cat a suferit,si niciodata nu vei cunoaste fericirea cunoasterii dragostei ei imense pentru tine,o fiinta fara suflet.
Pentru inceput vreau sa fi convins intradevar ca da,tu esti cel care a gresit,mereu,inca din prima clipa,dar o sa iti spun ceea ce sunt sigura ca ea ar fi vrut ca tu sa stii,nu te uraste,nu te-a urat niciodata in ciuda tuturor clipelor mizere ce le-a trait odata cu plecarea ta.
Poate te intereseaza ce mai face,iti destainui ca e bine,intr-un timp invata-se sa traiasca cu durerea amintirii tale,dar cu toate ca nu mai zambeste,ca ochii nu ii mai sclipesc cum stiai tu atunci,ea chiar e bine.
Sa nu te astepti vreodata sa iti reproseze ceva.Nu o sa iti reproseze nici ca te-ai jucat cu inima si mintea ei,nici ca ai mintit-o,nici ca ai fost un las.Vrea sa stii ca atunci,la inceput,a simtit o durere imensa,o durere ce s-a risipit,sau nu,defapt nici nu mai conteaza.Important e sa intelegi ca te-a iertat,si s-a iertat si ea...pentru toate.S-a iertat ca te-a iubit interminabil si neconditionat,ca a fost oarba si s-a lasat jucata de tine,si pentru multitudinea prostiilor desavarsite din iubire.
Iti voi spune ca ea isi doreste sa fi fericit,chiar isi doreste asta din suflet.Nu i-ar face bine sa te stie suferind,nu ar putea dupa tot ce a simtit...
Spera...ca poate,peste un timp sa te reintalneasca,sa te priveasca si sa iti zambeasca timid si strengaresc ca intaia data.Spera,ca tu sa o privesti in ochi fara remuscari sau retineri,fara ca umbra trecutului sa mai stea intre voi...
P.S. Citind aceste randuri sper sa realizezi cat de mult te-a iubit "EA"...:)
For 2D(luv ya:X)
Nu ai habar cat a suferit,si niciodata nu vei cunoaste fericirea cunoasterii dragostei ei imense pentru tine,o fiinta fara suflet.
Pentru inceput vreau sa fi convins intradevar ca da,tu esti cel care a gresit,mereu,inca din prima clipa,dar o sa iti spun ceea ce sunt sigura ca ea ar fi vrut ca tu sa stii,nu te uraste,nu te-a urat niciodata in ciuda tuturor clipelor mizere ce le-a trait odata cu plecarea ta.
Poate te intereseaza ce mai face,iti destainui ca e bine,intr-un timp invata-se sa traiasca cu durerea amintirii tale,dar cu toate ca nu mai zambeste,ca ochii nu ii mai sclipesc cum stiai tu atunci,ea chiar e bine.
Sa nu te astepti vreodata sa iti reproseze ceva.Nu o sa iti reproseze nici ca te-ai jucat cu inima si mintea ei,nici ca ai mintit-o,nici ca ai fost un las.Vrea sa stii ca atunci,la inceput,a simtit o durere imensa,o durere ce s-a risipit,sau nu,defapt nici nu mai conteaza.Important e sa intelegi ca te-a iertat,si s-a iertat si ea...pentru toate.S-a iertat ca te-a iubit interminabil si neconditionat,ca a fost oarba si s-a lasat jucata de tine,si pentru multitudinea prostiilor desavarsite din iubire.
Iti voi spune ca ea isi doreste sa fi fericit,chiar isi doreste asta din suflet.Nu i-ar face bine sa te stie suferind,nu ar putea dupa tot ce a simtit...
Spera...ca poate,peste un timp sa te reintalneasca,sa te priveasca si sa iti zambeasca timid si strengaresc ca intaia data.Spera,ca tu sa o privesti in ochi fara remuscari sau retineri,fara ca umbra trecutului sa mai stea intre voi...
P.S. Citind aceste randuri sper sa realizezi cat de mult te-a iubit "EA"...:)
For 2D(luv ya:X)
joi, 3 martie 2011
El si Ea
Ea...a pus suflet in tot,a iubit cu foc.Nimic nu mai conta pentru ea,caci in mintea ei era doar EL...
El?Nici nu o iubea si mereu ea era vinovata de toate.Se intreba cu ce a gresit?!...
Cum e sa ii spui unei persoane "te iubesc!" cand nu simti nimic pentru persoana respectiva?De ce sa iti bati joc de acea persoana?
Ea...cum a rezistat atata timp fara tine,inca mai poate rezista...
Inca isi asteapta printul cu toate ca...este din ce in ce mai putin probabil ca acel print sa apara...
Pana atunci ea continua sa te iubeasca,sa te astepte,cu toate ca nu e bine ce face,(...).
Dar undeva in adancul sufletului stie ca poate sa fie fericita si fara tine.Iti multumeste pentru momentele in care ai facut-o sa se simta iubita...pentru acele cateva clipe petrecute impreuna si...incet,incet,te va uita....Cel putin eu asa sper...sper ca "ea" te va putea uita!
Si tu...tu spune-i mai bine mai devreme decat mai tarziu adevarul...ca tu nici macar nu o iubesti...
O sa o doara,dar o sa treaca si peste asta...
Pentru "EA"...acea ea care l-a iubit atat de mult...si pentru "EL".acel "EL" care nu a stiut sa ii descifreze dragostea din ochii ei,de pe buzele ei...din tot ce au trait.
Capul sus scumpa mea....viata merge inainte...:)
El?Nici nu o iubea si mereu ea era vinovata de toate.Se intreba cu ce a gresit?!...
Cum e sa ii spui unei persoane "te iubesc!" cand nu simti nimic pentru persoana respectiva?De ce sa iti bati joc de acea persoana?
Ea...cum a rezistat atata timp fara tine,inca mai poate rezista...
Inca isi asteapta printul cu toate ca...este din ce in ce mai putin probabil ca acel print sa apara...
Pana atunci ea continua sa te iubeasca,sa te astepte,cu toate ca nu e bine ce face,(...).
Dar undeva in adancul sufletului stie ca poate sa fie fericita si fara tine.Iti multumeste pentru momentele in care ai facut-o sa se simta iubita...pentru acele cateva clipe petrecute impreuna si...incet,incet,te va uita....Cel putin eu asa sper...sper ca "ea" te va putea uita!
Si tu...tu spune-i mai bine mai devreme decat mai tarziu adevarul...ca tu nici macar nu o iubesti...
O sa o doara,dar o sa treaca si peste asta...
Pentru "EA"...acea ea care l-a iubit atat de mult...si pentru "EL".acel "EL" care nu a stiut sa ii descifreze dragostea din ochii ei,de pe buzele ei...din tot ce au trait.
Capul sus scumpa mea....viata merge inainte...:)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)