duminică, 26 mai 2013

N-am sa te mai astept!Azi nu...

Cel mai simplu esti sa tratezi cu spatele un om care si-ar da si ultima suflare pentru tine.Este atat de usor sa ignori persoana care te iubeste,sa o nimicesti prin cuvinte,sa o spulberi cu indiferenta.Cel mai lejer este sa o lasi la pamant,mai ales cand stii in mod sigur ca acea persoana este si va fi mereu acolo indiferent de cat de mult o ranesti.Esti constient ca niciodata nu v-a pleca din umbra ta si ca ori de cate ori ai sa pocnesti din degete ,ea ar fii din nou capabila sa se autodistruga pentru fericirea ta.Dar la un moment dat te uiti in spate sa vezi cat de la pamant este,si realizezi ca nu a mai rezistat si a plecat!
Cat de dureroasa este asteptarea atunci cand ai face orice pentru omul pe care il iubesti...Cat de mult doare indiferenta si nesiguranta...Nici nu ai idee!!!!
De cand ma stiu am urat linistea.Intotdeauna mi s-a parut cea mai asurzitoare voce,intotdeauna m-a inspaimantat tot ce se ascunde in spatele ei.
De cand ma stiu mi-a placut sa fiu iubita,sa fiu inconjurata de oameni care sa imi asalteze inima cu fericirea lor.Intotdeauna mi-a placuta sa fiu fericita,sa simt stabilitate,siguranta.
Nu am suportat niciodata nesiguranta...stii frica aia pe care o au copiii de intuneric?Aceasi frica o simt si eu cand vine vorba de necunoscut...
Cele mai dureros e cand intelegi ca aceeasi persoana care nu pana demult ti-a oferit toata siguranta de care aveai nevoie pentru a avea tot timpul zambetul atat pe buze cat si in suflet,tocmai acea persoana,acum iti contureaza nesiguranta.
Iubirea inseamna mai mult decat ai crede!
Frica de a pierde persoana iubita,dorinta de a-l proteja de tot ce este rau pe lume, te îndragostesti  de defecte, te pierzi în bratele lui, te simti protejată, te simti rasfatata.
Majoritatea femeilor se schimba in timp. La început suntem romantice, apoi devenim luptatoare. La inceput vrem flori, apoi vrem un barbat pe care ne putem baza. La inceput ne multumim cu promisiune, apoi vrem fapte.
Asa si eu,la fel ca marea majoritate a femeilor,m-am schimbat,dar el nu a inteles asta niciodata.Niciodata nu a fost capabil sa creada ca cineva se poate schimba pentru binele iubirii.
El a plecat cu siguranta ca eu am sa il astept intotdeauna.Eu am ramas o vreme in urma lui crezand ca se intoarce.Apoi,asa ca din senin,mi-am luat toata dragostea,mi-am strans bucatelele de inima intr-un servetel si am plecat.
I-am zis soptit "Ramas bun!",dar oricum nu cred ca a auzit....