Afara ploua,e o zi mohorata,inorata si totusi deloc urata,poate doar nostalgica.O zi plina de ganduri ce par sa incolteasca in mintea ei,o zi a punerii in balanta a tuturor trairilor din ultima perioada.
Sta ghemuita pe fotoliul de langa semineu.Privea picaturile de ploaie ce pareau ca danseaza deslusind un mister.Este adanc cazuta pe ganduri,cu privirea tintuita pe fereastra.Din cand in cand pe chip i se mai contureaza cate un zambet larg,apoi cade din nou pe ganduri suspinand..
Ochii ei mari stralucesc cu o intensitate de nedescris,o lacrima se iveste intr-un colt...dar zambeste din nou.
Da,cu certitudine se gandeste la el...care el?...acel "el" care i-a daruit o noua viata,acel "el" care a invatat-o sa iubeasca din nou,care a facut-o fericita...care inca o face fericita in fiecare clipa a vietii ei.
Se gandeste la tot ce traise pana sa il intalneasca,povesti scrise de propriul destin,si parca nimic,absolut nimic nu ii oferise atata fericire ca ceea ce simtea acum...
Si i placea,ii placea enorm tot ce se intampla cu ea,cu inima ei,ii placea cum sangele ii pulsa mai tare prin vene doar cand il privea si cum inima parca ii sarea din piept numai gandindu-se la el...
In adancul sufletului ii era teama,era incoltita teama unei noi dezamagiri,unei noi tradari,dar chiar si asa continua sa se bucure de tot.
Dupa un timp in care a stat nedeslipita de geam.isi pune capul intre maini,suspina adanc,cu toata fiinta,inchide ochii si murmura aproape soptit:"TE IUBESC!"...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu