Ce vreau acum?...ce mi-as dori?nu stiu...

  Poate un pic de lumina... poate un pic de caldura ... poate macar un hohot de plans sau de ras ... sau poate doar acest nimic in care ma afund ...

  Poate mi-as dori sa il am pe el,sau sa ma instrainez de tot...poate as vrea o imbratisare,sau un ADIO si un nou inceput.

  Uneori...ma simt...un pumn de cuvinte nerostite...ma ascund in mine..si...tac...doar ochii imi vorbesc,spunand ceea ce sufletul nu poate rosti.

  As vrea sa urlu ca nu mai pot,as vrea sa zbier ca imi ajunge,dar cuvintele imi raman intepenite si mute.Nu imi ramane decat o privire ce licare vrand sa se faca ascultata...Dar in zadar.

  Ecourile soptesc in fundal ca nu mai merge.Ca totul are un sfarsit.Apoi ca prin minune o voce asurzitoare striga k totul este posibil,kiar si imposibilul.As vrea sa cred,dar totul pare efemer.

  Un moment de respiro,gandurile astea au navalit toate peste mine si nici macar nu au sens.

  Relax...imi dau seama ca in realitate nu inteleg ce se intampla,citesc inca o data randurile precedente si parca nimic nu imi apartine.

  Totul este lipsit de noima.

  Despre ce vorbeam?

  Nu mai stiu...in fine...inchid ochii si ma afund din nou spre nimic...