...

   Cuvinte dulci si false,mangaieri pline de tradare,ganduri straine....Toate inceputurile sunt frumoase...
Ei,doi straini,ce se minteau frumos atunci,acum au inceput sa se iubeasca...Atat de tandru si totusi prea tarziu.Vorbele spuse imatur acum incep sa iasa la iveala,iar dragostea...dragostea nu valoreaza nimic.Ranile candva cicatrizate,acum incep sa sangereze...Si cu ce rost?
    Acum,nimic frumos nu mai conteaza,caci raul a fost facut de mult.Si doare,va doare pe amandoi ca nu va puteti implini iubirea,dar e prea tarziu.

Sentimente

Fericire.
Zambete.
Iubire.
Imbratisari.
Sarutari.
Mangaieri.
Planuri.
Placinta.
6:20.
8.
Program.
Scoala.
Saptamana.
Nu intelege.
I-a pierit cheful.
O lasam pe altadata.
Pa.
Inchide.
Inchid.
Plang.
Dau mesaj.
Nu ma cauta.
Cearta.
Nervi.
Impacare.
Nebunie.
Teama.
Emotii.

Ganduri

   Erau momente in care credeam in orice zambet,in orice vorba de alint,in orice privire dulce.Fugeam,fugeam de  priviri crispate,de cuvinte dure,de lacrimi de sange...
   Mi-ajunge.Privesc in urma si vad doar inimi de gheata,suflete reci...reci la fel ca timpul care abia se scurge.
   Ma uit in jur si nu inteleg.O lacrima se prelinge din coltul ochiului.Ciudat.Am inceput sa plang si nici macar nu stiu motivul,as zice ca mi-e dor,dar nu simt nici macar atat.
  Banal.Imi aprind o tigara si trag un fum.Nu ma mai recunosc.La inceput asta ma speria,dar cu timpul m-am obisnuit.
  Apare langa usa,imi ia tigara si o arunca.Ma impinge usor,apoi ma ia in brate.Niciun sentiment!Nicio tresarire!Se uita din nou la mine,se indeparteaza.
  Mda.asta e startul,acum incepe.Aceleasi reprosuri din fiecare zi,cum ca nu mai sunt cea de la inceput,cum ca s-a saturat si ca o sa plece.
  Iau tigarea,mai trag un fum.Ma asez pe scara privindu-l.Il ascult desii vorbele lui imi sunt de mult mute.Imi zic ca iar imi reproseaza in loc sa ma alinte,sa ma ajute.
  Il las sa ii treaca.Deja nu il mai tine mult.
  Acum a tacut.Se aseaza langa mine,trage si el un fum.Isi sprijina capul in maini si incepe sa planga.
  Realizez intr-un final,tarziu ca intotdeauna,ca el e probabil singurul care ma mai iubeste,singurul care a ramas langa mine,indiferent de intorsatura pe care a luat-o aceasta poveste.
 Imi petrec mainile in jurul gatului sau.Imi asez capul pe al lui umar si in cele din urma ii soptesc usor la ureche:"Iarta-ma!"
  Imi pare rau de el cand il vad cum se chiunie pentru mine,pentru noi....
  Dar paradoxal nu ma schimb.E mai simplu sa nu doara...Dar regretabil nu am constientizat ca cu timpul am incetat sa simt ceva frumos...Si e doar vina lor.Caci ei de mult mi-au intors lumea pe dos...

Best friends are forever!

   Atunci m-a intrebat daca sunt bine...
   M-am uitat la ea,vroiam sa-i spun ca nimic nu e bine,dar am tinut in mine,am oftat adanc si intru-un final i-am zis"sunt ok...".
   Imi zambeste stangaci.Stiam ca nu e zambetul ei.Apoi isi intoarce privirea si continua sa-si faca bagajul....Stiam ca nu e bine,o durea sufletul,de aceea nu vroiam sa ii amplific si eu durererea,in definitiv stia ca mi-e greu,ca o data cu ea imi lua si o parte din suflet pentru totdeauna.
   Stiam ca este ceva temprar,stiam ca aveam sa o urmez in mai putin timp decat credeam,dar nu putea sa nu doara.Se termina totul mult prea brusc,iar amintirile era nenumarate.
   Bucuriile,tristetea,problemele...toate ne-au facut sa fim de nedespartit,iar acum....acum ea incepe o noua viata,departe de mine,departe de noi,departe de tot ce a trait pana acum.
   Stresul,teniunea...toate pluteau in aer.Camera parea incarcata cu sute de energii,energii ce ne oboseau.Eu,stateam asezata in fotoliul de langa geam.O priveam.Parea asa grabita,asa distanta.Ciudat,parea sa nu fie ea.
   La un moment dat imi arunc privirea pe geam.Afara soraele ardea la fel ca si vara trecuta.Hmm....vara trecuta...Atunci parea asa departe momentul asta.O lacrima mi s-a furisat din coltul ochiului,prelingandu-se pe obraz.Respir adanc,imi sterg obrazul cu mana si apoi zambesc.
   Isi terminase bagajul.Acolo avea toata lumea ei de pana atunci.Cate o bucatica din fiecare clipa de neuitat.In acel bagaj era o parte din ea.
  Ma strange in brate,nemaiputand sa-si stapaneasca lacrimile."O sa fii bine!","O sa fim bine,iti promit!"
  Aveam incredere in cuvintele ei,caci nu ma dezamagise niciodata,doar ca dorul ce deja incepusem sa-l simt in piept nu mi-l stingea niciun cuvant de alinare.
  Apoi continua:"Daca e scris sa fie,o sa se intample!".O strang tare in brate.Ii sterg ochii inecati in lacrimile amare..."O sa treaca repede timpul.Totul o sa fie bine",ii zic si eu in final,nestiind defapt daca incerc sa o imbarbatez pe ea sau pe mine...

Nimic.

Candva ziceai ca ti-e dor.Ziceai ca regreti ca l-ai lasat sa plece cand il strangeai in brate,ca buzele iti tanjesc si numai pentru o sarutare gingasa,ca lacrimile nu ti se opresc atunci cand iti amintesti ca il aveai,dar nu ai stiut sa il pastrezi.Si da,plangi,dar in zadar caci el nu se mai intoarce.Amaraciunea lacrimilor iti picura sufletul.Preferi sa te minti in continuare ca nu iti pasa ca nu mai e.Preferi sa uiti ca a fost cel mai de pret vis al tau.Lasi orgoliul si ambitia sa te domine...Normal,esti doar o biata femeie,o amarata ce imprastie venin,ce a atins teluri inalte,ce a reusit tot ce si-a propus.Dar uite-te la tine,defapt nu ai nimic acum.Privesti in oglinda si vezi doar un chip imbatranit inainte de vreme,un chip mort al unei fiinte vii.Te privesti si realizezi ca nu ai trait.Ti-ai calacat sentimentele in picioare pentru a deveni importanta,pentru a te bucura de tot ce e mai bun in viata asta...Iar acum realizezi ca esti singura,nefericita...Adica esti un nimic.

Ti-e atat de dor de el.Il vrei.Daca ai putea ti-ai da toata viata de pana acum,doar pentru inca cateva clipe cu el.Si el,el te-a iubit atat de mult,erai totul pentru el,pentru tine ar fii mers pana la capat de lume si inapoi.Dar tie nu ti-a ajuns.Tu vroiai mai mult,mult mai mult.Aveai aspiratii infecte.Priveste-te femeie,aceleasi aspiratii te-au transformat in ce esti acum...un nimic...

Despartire

Intr-o lume simpla

Sunt eu...si tu departe

Nu simti iubirea mea in soapte,

Te intorci si pleci...

Nu zici "adio" si nici "la revedere"

Doar pleci spre nicaieri.

Nici nu te intorci sa simti durere

Iar eu te pierd cum te-am pierdut si ieri.

Nu suferi,nu razi,nu plangi,

Privesti in fata ca si cum ti-ai sterge urma printr-un vis,

Iar eu,sufar,plang,si-mi tin sufletul inchis,

Ca de azi inainte,pana mor,sa nu mai poata fi deschis.

Si-mi plang durerea de la tine

Si vreau s-o-ngrop,dar reinvie

Si fug de ea,un vis urat al existentei mele,

M-ascund de tine,iubirea vietii mele!!..

Avem timp pentru toate

   Mereu spuneam ca nu am timp,ca nu pot,ca ma grabesc...Ca viata este prea scurta pentru lucruri marunte.De ceva vreme constat ca am inceput sa ma schimb si realizez ca defapt am timp pentru toate.Ciudat,gandindu-ma mai bine,adevarata viata este construiua din lucruri marunte.
   Am inteles ca a trai nu inseamna sa-ti planifici viitorul si nicidecum sa te gandesti la greselile din trecut,inseamna doar sa te bucuri de prezent,sa il triesti cu intensitate,cu pasiune,cu daruire.Sa savurezi fiecare clipa ca si cum ar fi ultima.
  In definitiv in viata avem timp sa iubim,sa suferim,sa tradam,sa uram,sa iertam...sa iubim si mai mult...sa iubim in toate modurile posibile,sa iubim tot ce ne inconjoara,sa iubim ce ne-a ranit,ce am urat...avem timp sa alergam prin ploaie in luna lui august,sa mergem la mare intr-o zi de decembrie...sa facem tot ce ne trece prin cap....avem timp pentru toate.