Schimbari!

Asculta melodia sufletului meu!
Acest cantec il scriu zi de zi gandindu-ma la mine,la tine,la cum ar fi fost daca...
Si acum sunt singura,fumez o tigara si mai iau o inghititura din cafeaua amara si deja mult prea rece!Si as pune versurile melodiei mele pe hartie si stiu ca tie ti le-as canta in fiecare zi,dar rimele nu mai sunt de ceva timp rime si simt cum cuvintele imi raman intepenite in gat si raman nerostite.
De doua zile ma chinui incontinuu sa scriu,dar gandurile se amesteca mult prea repede in mintea mea si nu mai am control asupra lor.
A fost un spectacol bun,dar acum s-a terminat.Ia o pauza!
Prea putin timp,prea multe schimbari.
M-am schimbat si nici macar nu pot sa iti spun ca imi pare rau.As mai ramane sa iti mai privesc chipul macar o data,dar aleg sa plec si iti spun "Ramas bun!" acum si pentru totdeauna.
Priveste-ma zambesc,uita-te atent ,caci asta este zambetul meu,sunt cu adevarat fericita.Dupa atata timp deja zgomotul numelui tau nu ma mai chinuie.
Si la intrebarea ta de acum cateva zile :"Ce faci?",raspunsul meu este "zambesc".
Da,am lacrimi in ochi,dar pentru prima data dupa mult timp sunt lacrimi de fericire.Intotdeauna mi-ai zis ca sunt prostuta si ca plang prea mult,dar cum altfel as putea sa imi exteriorizez toata fericirea asta care m-a invaluit pe neasteptate!
Sunt o fricoasa,intotdeauna mi-a fost frica de schimbari,de necunoscut,mi-a fost frica de tot ce pot sa fac singura,de cat de sus pot sa ma inalt fara niciun ajutor,iar acum fara sa imi dau seama am ajuns la o alta etapa a vietii mele.
Si da,sunt speriata,atat de speriata cum este un copil de intuneric,dar nu renunt.Imi tremura tot corpul...simti?Nu,nu ai cum sa simti pentru ca nu mai faci parte din povestea mea.
Inainte credeam ca tu,tu esti implinirea mea.Dar abia acum ma simt implinita,sunt fericita.Simt asa o bucurie,care imi inunda fiecare celula si care ma copleseste.Dar acum e momentul meu.Am asteptat prea mult timp sa imi joc si eu rolul in viata mea.Pana acum am stat pe margine,ca un simplu spectator,lasandu-te pe tine personaj principal al vietii mele.Dar cu ce drept sa joci tu rolul principal?Ai fost un actor prost care doar si-a invatat replicile pe de rost si le-a rostit ca pe un text banal.Intotdeauna ti-am zis ca un actor adevarat trebuie sa simta fiecare replica,fiecare cuvant,fiecare respiratie a personajului sau.Am constatat prea tarziu ca nu poti face asta,dar nu-i nimic,de aici preiau eu rolul.
Stralucesc.Vezi?
Ma simt bine in pielea mea,ma simt mandra de mine,de tot ceea ce fac.Si stiu ca oamenii vorbesc mult in necunostinta de cauza,si cand zic oamenii fac aluzie directa la tine.Dar...am invatat ca fie ca faci ceva sau nu,oamenii continua sa vorbeasca.
Asa ca imi vad de drumul pe care am ales sa il urmez.Sa nu te gandesti nici macar o secunda ca am sa mai privesc in spate.Am privirea atintita spre viitor si ce rost ar avea sa privesc in urma cand toti oamenii care ma iubesc sunt langa mine.Am tot ce imi trebuie!
Schimbarile sunt dificile,dar intotdeauna bine venite.Am inteles asta atunci cand am ales sa imi schimb melodia sufletului,cand m-am hotarat sa compun alte versuri si atunci cand rimele au inceput din nou sa prinda contur!