vineri, 3 iunie 2011

Scrisoare catre suflet!

   Timpul trece cu sau fara mine, desi uneori iti doresti sa dispar pentru ca nu poti sa ma intelegi, pentru ca nu ma poti face sa fac ceea ce doresti tu, pentru ca nu sunt deloc un caracter maleabil si am fixatiile mele.Pe mine nu ma uimesc lucrurile care te uimesc pe tine,tu esti mult prea usor de impresionat,esti prea fragil.
  Ai mania de a scoate tot ce e mai bun din mine,dar in acelas timp si tot ce este mai rau.De fiecare data ma contrazici,iar viata alaturi de tine este o adevarata provoacare.
   Prea rare si scurte sunt clipele cand cadem de acord,dar si atunci sfarsim prin a ne contrazice.Groaznic si in acelas timp hilar,caci in definitiv formam acelas tot!
   Mai sunt si momentele alea in care imi strigi ca nu mai poti,ca esti obosit si la pamant.Atunci imi vine sa te las undeva la un capat de lume si sa uit ca existi.Sa nu mi mai intorc privirea catre tine.Dar nu,eu stau si iti explic ca esti puternic si poti merge mai departe.Ti-am tinut de atatea ori aceasta teorie,incat adesea mai bine te las sa pici,ca mai apoi sa te poti ridica cu forte proaspete.
   Esti nedumerit cum de lumea se invarte in jurul meu?Nu toata lumea,doar lumea mea se invarte in jurul meu,pentru ca eu cred in mine,cred in ceea ce sunt,iar tu crezi in tine,pentru ca eu cred in tine.Stia linistit ca va veni perioada in care vei ajunge sa crezi si tu in tine.
  Remarcabil ca te pot separa de mine,ca te pot trata ca pe o alta esenta?Deloc pentru ca tu nu esti eu,iar eu nu sunt tu cu toate ca constituim aceeasi fiinta.
  De aceea vreau sa ma lasi sa te ajut atunci cand simti ca esti pe punctul de a cedea.Vreau sa incepi sa capeti incredere in mine,iti promit ca si eu la randul meu ma voi increde in tine.Caci ca in basmele cu "si au trait fericiti pana la adanci batraneti",totul se termina in general cu bine atata timp cat incepi sa ai incredere in tine,in mine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu